Intalnirea noastra are loc intrucat simt nevoia sa dau marturie despre felul in care Hristos vrea sa ii cheme la el pe cei care au fost inselati de diferite religii sau practici spirituale neortodoxe. Tema "De la zeita mortii la Imparatul Vietii" se datoreaza faptului ca am fost un inchinator al lui Kali, Zeita mortii, si am ajuns sa cred in Hristos, Fiul lui Dumnezeu, asa cum Il marturiseste Biserica Ortodoxa.

Spun inca de la inceput ca faptele pe care le voi relata vor parea unora drept neverosimile. Ii inteleg pe sceptici si nu caut sa ii conving. Cuvintele mele li se vor parea acestora ca o poveste, ca un science-fiction ortodox. Cred insa ca se vor gasi si suflete care sa inteleaga ca tot ceea ce va voi spune au fost intamplari pe care le-am trait. Acum, la mai mult de cincisprezece ani de la convertirea mea la Ortodoxie, mi se pare ca m-am nascut si am crescut doar in Biserica. Imi e din ce in ce mai greu sa imi amintesc de practicile yoga si de puterile paranormale pe care le-am avut inainte, ca si de desfraul sexual tantric in care am trait!

Sunt ani de zile de cand scriu si vorbesc impotriva practicilor yoga, a ocultismului si a celorlalte ramificatii ale Miscarii New Age. De ce o fac? Pentru ca stiu ca in bratele acestor rataciri sunt milioane si zeci de milioane de suflete care au nevoie de adevarul lui Hristos. Pentru ca stiu cat de greu este sa mergi pe un drum spiritual la capatul caruia, in locul lui Dumnezeu, te asteapta diavolul.

E o lipsa de smerenie sa vorbesti despre faptele tale, stiu. Numai ca eu nu va voi vorbi acum despre faptele mele bune, va voi vorbi despre faptele mele rele si despre modul in care Hristos a venit in viata mea si m-a adus la lumina adevarului!

M-am nascut in anul 1974, pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului. in copilarie am crescut departe de Biserica. Desi fusesem botezat de mic, ca majoritatea copiilor din Rominia, pe vremea regimului comunist multi oameni, chiar dintre cei care credeau in Dumnezeu, nu mergeau la biserica si nici nu le ofereau copiilor o educatie religioasa.

imi aduc aminte cum, mic fiind, intrind intr-o biserica catolica, am vazut pe pereti imagini din patimirea lui Hristos. Noaptea am visat cum il duceau pe Hristos spre Golgota si cum El a cazut sub povara crucii. Åži, in vis, eu am vrut sa ridic crucea Lui" Visul m-a marcat, dar nu a insemnat o angajare pe calea crestina. Ma atragea in mod deosebit un crucifix despre care mi se spunea ca fusese adus de strabunicii mei din Grecia si ca era de la Muntele Athos. Vazindu-L pe Hristos rastignit, ma impresiona suferinta Lui, dar nu ma gindeam sa duc o viata crestina.

inca de la treisprezece ani, la insistentele tatalui meu, am inceput viata sexuala. Tata imi tot repeta ca nu sunt vrednic de numele lui daca stau cuminte. Asa ca nu am stat" imi amintesc si acum cum stateam ore intregi, zi de zi, sa conving o fata sa se culce cu mine. Acum douazeci de ani copiii duceau o viata mult mai curata decit cei de azi si era mult mai greu sa convingi pe cineva sa pacatuiasca.

Chiar inainte sa implinesc paisprezece ani mama mea s-a sinucis, aruncindu-se de la etaj. A cazut la mai putin de doi metri de sora mea “ care avea unsprezece ani - care a suferit un soc puternic. Moartea mamei m-a facut sa caut raspuns la intrebarea: "Ce se intimpla cu omul dupa moarte?" incercasem sa practic yoga si inainte de acest trist eveniment, dar dupa el m-am apucat cu mai multa seriozitate. Tata imi aducea acasa carti de yoga si de filosofie orientala. Am incercat sa imi opresc bataile inimii, dar nu am reusit. Am incercat sa fac calatorii astrale, sa ies din trup, dar fara mari rezultate. Inventasem o noua metoda de spiritism, fara sa imi dau seama ca, in loc sa vorbesc cu mama sau cu alte spirite, vorbeam cu dracii. Dar singur nu ma descurcam: aveam nevoie de un guru.

Momentul care mi-a indreptat toata atentia spre cautarile spirituale a fost urmatorul: am fost in vizita la o fata, mult mai mare decit mine, care avea capacitati paranormale. Multa vreme ghicise in carti cu o precizie extraordinara. Åži asta pina cind a inceput sa viseze biserici darimate si sa auda o voce care o intreba: "Dumnezeu sau diavolul?" Dar nici cind se lasase de ghicit nu pornise pe drumul Bisericii.

Vorbind cu aceasta fata, la un moment dat am spus o minciuna neimportanta. Dar, in acea clipa, am simtit cum o putere fizica iese din ea si ma impinge" imi venea sa sar de la etaj, pentru a scapa de presiunea aceea nevazuta. Fata a plecat in alta camera si m-am linis[cenzurat]. Cind s-a intors, i-am spus ca o mintisem si mi-a explicat ca din cauza minciunii mi se intimplase totul. I-am zis ca vreau sa devin si eu puternic cum e ea si atunci mi-a sugerat sa ma apuc de yoga. M-a trimis la cursurile lui Gregorian Bivolaru, cel mai renumit si mai controversat guru din Rominia zilelor noastre"

in 2004, acesta a fost pus de autoritatile romine sub urmarire generala, fiind acuzat de "trafic de persoane si infractiuni asociate crimei organizate". in 2005 a parasit ilegal tara si a cerut azil politic in Suedia, unde Curtea Suprema din Stockholm a considerat ca gurul e prigonit exclusiv din motive religioase si a refuzat sa il extradeze. Acum, dupa ce l-am cunoscut si dupa ce am cunoscut si modul in care subjuga sufletele, il aseman lui Jim Jones, care si-a pus citeva sute de discipoli sa se sinucida in Guyana, in anul1978. Bivolaru nu a pus pe nimeni sa se sinucida, cel putin nu pina acum. Eu m-as fi sinucis, daca gurul mi-ar fi cerut asta, si as fi facut-o fara sa stau pe ginduri, fiind convins ca sinuciderea ar fi spre folosul meu spiritual.

in anul 1990, cind m-am apucat de yoga cu Bivolaru, trecuse mai putin de un an de cind regimul dictatorial al lui Ceausescu cazuse si rominii obtinusera libertatea religioasa. Ceausescu prigonise puternic Biserica si toate gruparile spirituale. De aceea, cei care fusesera inchisi pe vremea dictatorului se bucurau de o faima deosebita. Gregorian Bivolaru fusese inchis in anul 1977, fiind acuzat de raspindirea de materiale pornografice. Dar discipolii lui sustineau ca de fapt cauza era promovarea practicilor yoga, iar acuzatiile de pornografie ar fi fost doar un pretext. Apararea era plauzibila, cita vreme multi preoti fusesera inchisi de regimul comunist sub acuzatia unor pretinse apartenente la o grupare invinuita de orientare nazista...

La inceputul clasei a zecea am inceput cursurile de yoga" Primeam orice ni se spunea ca fiind Adevarul" Credeam ca Bivolaru e un mare spirit, poate chiar noul Mesia. Ni se spunea ca, asa cum Hristos a fost maestrul Erei spirituale a Pestilor, asa Era Varsatorului, Noua Era, avea un Mesia care trebuia sa vina pentru a duce lumea pe culmile sfinteniei"

Au circulat in Rominia anumite profetii sectante in care scria ca Bucurestiul va fi Noul Ierusalim, iar Rominia centrul spiritual al planetei. Credeam aceasta, gindindu-ma la cit de importante sunt tehnicile de meditatie pe care le promova Bivolaru. Credeam ca el cunoaste cea mai scurta cale spre eliberare, spre iesirea din ciclul reincarnarilor. Bivolaru propovaduia credinta in reincarnare, ca toti maestrii New Age. Åži spunea ca Tantra Yoga e cea mai eficienta cale de desavirsire. Ce e Tantra Yoga? E Yoga sexuala" Prin concentrare, yoghinii afirma ca transmuta energiile sexuale in energii spirituale. Åži, facind [cenzurat], nu o fac pentru placeri de moment “ in Tantra Yoga orgasmul e considerat doar o pierdere de energie, iar actul sexual fara orgasm e un mijloc de sporire spirituala.

Elev fiind, ma bucura faptul ca la cursurile de yoga veneau foarte multi studenti si intelectuali. Pentru mine era o dovada in plus ca ma aflu pe drumul cel bun. Acum, dupa atitia ani, spun ca unii veneau acolo doar pentru [cenzurat]" E mai simplu sa te apuci de yoga si sa ai cite partenere vrei, decit sa dai banii la bordeluri. Totusi, pe vremea aceea nu vedeam lucrurile asa"

Bivolaru era considerat Marele Maestru" De exemplu, ne-a invatat o tehnica pe care, daca o practicam vreme de patru luni, puteam zbura prin aer" Desi nu cautam puterile paranomale, nu era de mirare ca unii le dobindeau. Un tinar ajunsese sa zboare de la sol, unde statea in pozitie de meditatie, pina aproape de tavan si putea pune obiecte pe dulap. Altii dobindisera alte puteri paranormale, "sidhis-uri"" Dupa o serie de exercitii yoghine, am simtit cum ma facusem mare cit camera" Adica peretii imi apasau cimpul energetic. Nu aveam de unde sa stiu ca totul era doar senzatie indusa de diavol"

Foarte rar am avut totusi senzatia prezentei diavolului" La sedintele de meditatie, ni se punea o muzica ambientala, foarte placuta. La un moment dat, ni s-a pus o muzica efectiv hidoasa, parca venita din iad" O muzica pe linga care rock-ul pare bebelus" M-a socat, pe moment, dar am considerat ca nu eram eu destul de avansat pentru a sti sa ma folosesc de ea" Alta data, am facut o meditatie in fata oglinzii. La lumina luminarii, vroiam sa imi vad aura" Ma pregateam pentru o meditatie pe care vroiam sa o fac in cimitirul evreiesc care era aproape de mine" Dar nu a mai fost nevoie sa ajung in cimitir. Meditind, am simtit brusc o prezenta demonica linga mine. Chiar daca nu am vazut-o, am simtit-o clar de tot si m-am speriat.

Oricum, cel mai intens contact cu diavolul l-am avut in urma initierii mele in Tantra Yoga. Chiar daca atunci am crezut ca am avut o revelatie, un moment de contact cu Absolutul, devenind crestin am inteles ca revelatia mea fusese de origine demonica. Iata cum a fost"

Stateam cu o fata pe plaja, intre yoghini. Stind pe nisip in pozitie de meditatie, fata in fata, ne-am atins doar palmele si virfurile genunchilor" Åži in clipa aceea am uitat, pur si simplu, ca sunt om. Simteam Universul ca pe o fiinta care are sapte centri de forta si simteam cum cei sapte centri de forta ai mei erau conectati la energia universului. Nu mi-am dat seama cit a durat starea de extaz, dar cind mi-am revenit m-am gindit: "ce rost are sa merg eu pe calea posturilor aspre cind, practicind Tantra Yoga, avansez mult mai usor?" Asa ca m-am decis sa practic Tantra Yoga"

Desi ma apucasem de yoga si ca sa scap de murdaria sufleteasca pe care mi-o lasasera in suflet pacatele sexuale, am reinceput sa fac [cenzurat]" Numai ca de data aceasta eram convins ca ceea ce fac era bine. in fiecare seara spuneam de trei ori Tatal nostru, rugindu-L pe Dumnezeu sa ma ierte pentru tot ce gresisem si sa imi dea putere sa fac numai binele. Åži nici nu imi trecea prin cap ca prin [cenzurat] pacatuiam. Credeam ca, daca am renuntat sa am orgasm, totul e curat" Åži eram atit de convins ca Tantra Yoga e buna, incit vroiam ca maestrul sa se culce si cu sora mea, care era fecioara si avea cam 15 ani. intr-o perioada, maestrul se culca in fiecare saptamina si cu prietena mea. Ea imi povestea ca uneori erau si alte fete care stateau la coada in fata camerei maestrului, pentru a astepta partida de Tantra Yoga"

Nu vreau sa se inteleaga ca yoga devenise pentru mine un mijloc de distractie" Ţineam posturi foarte aspre si vroiam sa renunt definitiv la mincare. Adica sa traiesc fara sa mai maninc deloc, nimic"

Am inceput prin a nu minca nimic o zi, doua, trei" Am reusit sa tin o saptamina post, doar cu apa" Åži aveam mai putin de optsprezece ani, organismul meu era in crestere. Greu mi-a fost cind am tinut apoi un post total, am stat o saptamina fara apa sau hrana de orice fel. M-am hranit doar cu aer si cu energie de la diavol" in Saptamina Patimilor, in anul 1992. Åži m-am intrebat, la inceputul postului, la cine sa cer ajutorul daca voi simti ca nu mai rezist, lui Bivolaru sau lui Hristos? Åži am zis ca ii voi cere ajutorul lui Hristos, iar daca Hristos nu ma va ajuta, voi apela la puterea gurului Bivolaru.

Aveam mare incredere in puterile gurului. Ni se vorbise de o forma speciala de yoga, Guru Yoga, in care discipolul face o ascultare oarba de maestrul lui. Åži ni se spusese o poveste, pe care o crezusem adevarata, cu un om care s-a aruncat in prapastie pentru ca un maestru nu a vrut sa il primeasca ucenic. Maestrul i-a pus miinile si picioarele la loc si apoi l-a inviat" Astfel de povesti ma faceau sa am incredere totala in maestrul meu. Am avut chiar o viziune demonica, in care am vazut universul plin milioane de celule si in fiecare din ele maestrul meu statea in postura de lotus. Eu inspiram aceste celule, iar cind le expiram, maestrul raminea in mine"

O prietena de-a mea, pe care o adusesem sa vada o conferinta a lui Bivolaru, mi-a spus uimita cum a vazut raze de lumina care ieseau din el"

Avind eu atit de mare incredere in puterea lui, ma gindesc si acum ca numai Dumnezeu mi-a pus in minte sa aleg sa tin postul acela aspru cu ajutorul lui Hristos"

in acea saptamina de post total am citit pentru prima oara din Filocalii. Nu imi dadeam seama ca meditatiile cu Shiva sau cu Milarepa pe care le faceam nu aveau nimic in comun cu spiritualitatea filocalica" Am avut un moment de slabiciune cind am simtit ca innebunesc din cauza postului, dar I-am cerut ajutorul lui Hristos si momentul critic a fost depasit. Yoghin fiind, nu ma lepadasem constient de Hristos. Mai mult, maestrul ne punea sa facem meditatii in fiecare saptamina cu constiinta christica" Eu, stind in fata crucifixului, ma rugam: "Doamne, am primit in copilarie botezul cu apa, si nu mi-a ajutat la nimic. Boteaza-ma Tu cu foc"" Åži credeam ca Hristos ma va ajuta sa sporesc pe calea yoghina"

in Vinerea Patimilor am prins rasaritul soarelui intr-un parc, meditind in fata unui crucifix mare de piatra" Chiar daca in noaptea de Pasti nu m-am dus la biserica, preferind sa meditez acasa, legatura mea cu Hristos a devenit mult mai puternica dupa acel post.

Dar aceasta legatura nu ma rupea de zeitatile hinduse. imi placea sa meditez cu Kali, una din puterile cosmice, zeita nationala a Tibetului, care este reprezentata cu un sir de cranii la git, cu un cutit in mina, cu un cap de om in cealalta si cu limba plina de singe. Despre ea se spune ca este infricosatoare pentru cei care nu o cunosc, dar este apropiata de cei care o cinstesc. Ma rugam ei: "O, Kali, fa-ma al tau. Fa dragoste cu mine. Intra in mine si primeste-ma in tine. Vreau sa fiu una cu tine. Da-mi puterea de a birui moartea, da-mi puterea de a stapini timpul. Fa-ma al tauœ. Am simtit-o pe Kali ca pe o femeie uriasa, cu puteri coplesitoare. Ma simteam legat de Kali, dar ma simteam legat, in acelasi timp, si de Hristos.

De aceea, am fost surprins cind, dupa o sedinta de yoga, intrebindu-l pe Bivolaru ce legatura exista intre Hristos si puterile cosmice “ i se puneau maestrului intrebari pe biletele “ el a raspuns: "Ce legatura? Nu exista nici o legatura"" Daca mi-ar fi spus ca Hristos e o constiinta mare care are grija de planeta noastra, in timp ce Kali e una din fiintele care mentin universul in existenta, si ca Hristos e mic pe linga Kali, dar ca se cunosc intre ei, as fi crezut. Dar sa mi se spuna ca nu exista nici o legatura, ca si cum ar exista doua adevaruri paralele, fara nici o legatura intre ele, nu puteam sa accept. A fost prima oara cind am pus serios la indoiala intelepciunea maestrului meu. Tot atunci l-am intrebat care cale yoghina este mai inalta, cea a ascezei duse la limita sau a tantricilor, care traiesc o viata sexuala foarte activa. Åži, inainte ca el sa raspunda ca fiecare sa mearga pe calea care i se potriveste, primul raspuns a fost un hohot de ris al multora din sala, care ironizau pina si ideea de asceza sexuala" Risul lor, ca si raspunsul maestrului, m-a facut sa vreau sa gasesc adevarul in alta parte"

O auzisem cu putin timp inainte pe Swami Shivamurti, o maestra initiata in India, discipola lui Swami Satyananda. Swami Shivamurti a fost trimisa inca din anii 1978 in Kalamata pentru a aduce Greciei invatatura yoghina. in 1984 a fost infiintat "ashramul", manastirea yoghina, de linga Atena, de la Paiania. M-am intilnit cu ea intr-o casa particulara, unde stabilise o intilnire cu un numar restrins de yoghini. Am intrebat-o daca in ashramul ei pot merge pe calea ascezei, si mi-a raspuns afirmativ, plina de bunavointa. Desi mi-as fi dorit ca ea sa fie barbat si sa arate ca maestrul standard, batrin, cu barba alba si lunga, plin de pace, am acceptat sa ii fiu discipol. Am plecat dupa ea in Bulgaria, unde fusese invitata sa mai tina niste conferinte.

La un moment dat, mi-a dat numele yoghin, un fel de nume de botez [cenzurat]. Desi ma asteptam sa primesc un nume mare “ cum ar fi Mahashiva sau Milarepa, am primit un nume aparent banal: Bhaktimurti, forma devotiunii, forma evlaviei. Altfel spus, pentru mine cea mai scurta cale de iluminare era adorarea cuiva, a unui zeu, a unei puteri" Asa ca m-am gindit sa il cinstesc pe Hristos. Cred ca Dumnezeu i-a pus in gind lui Swami Shivamurti sa imi dea acest nume, chiar daca ea slujeste puterile intunericului. Dar Dumnezeu a putut vorbi prin ea, ca prin magarul lui Balaam. Åži nu cred ca ea si-a dat seama ce bine mi-a facut"

Luasem hotarirea sa merg in ashramul ei, ea mi-a spus ca ma primeste, dar - intrucit eram minor - aveam nevoie de aprobarea scrisa a tatalui meu. in Bulgaria a fost un moment de mare importanta pentru viitorul meu" Am fost dus de o yoghina la citeva biserici mai importante din Sofia, una din ele fiind cea ruseasca. Acolo, la subsol, se afla moastele episcopului Serafim Sobolev, un ierarh facator de minuni. Linga racla sa erau foarte multe biletele, pe care oamenii ii scriau cuviosului episcop dorintele lor. La racla lui m-am rugat din toata inima si i-am cerut: "Ajuta-ma ca in viata sa nu fac voia mea, ci sa se faca voia lui Dumnezeu cu mine"" Am simtit ca ceva s-a schimbat atunci, ceva greu de explicat in cuvinte. Pe vremea cind faceam yoga mi se facea foarte rau cind intram in biserici, mi se parea ca nu e aer deloc, nu puteam suporta decit foarte greu slujbele" Dar in biserica unde sunt moastele Vladicai Serafim Sobolev “ care, desi nu e canonizat, e cinstit ca sfint de popor - parca s-a luat o ceata de pe sufletul meu.

M-am intors in tara, plin de emotia plecarii in Grecia. Tata mi-a dat aprobarea sa plec, pentru ca stia ca oricum nu aveam de gind sa termin liceul. Se ruga diriginta de mine sa vin la scoala, sa ma vada profesorii ca sa ma treaca in urmatoarea clasa, dar pe mine nu ma interesa decit cum sa practic yoga cit mai intens. De altfel, la scoala, in timpul orelor, tot yoga faceam. Mi se parea o pierdere de timp sa invat. Desi eram la Liceul de informatica “ cel mai bun liceu din Bucuresti pe vremea aceea, la care dadusem fiind pasionat de informatica, practica yoga ma subjugase total, si nu mai aveam stare sa invat nimic in afara de asane si de tehnici de meditatie. De altfel, mintea imi fusese spalata in asa fel incit nu puteam citi decit materiale yoghine, la celelalte mintea nu mi se aduna"

Plecarea mea in Grecia se apropia. Ma hotarisem ca, inainte de a ajunge in ashramul de linga Atena, sa trec si prin Sfintul Munte Athos, unde auzisem de cuviosii care practica rugaciunea lui Iisus. Vroiam sa fiu si eu initiat in aceasta practica" Tatal meu mi-a sugerat sa mergem sa vorbim despre plecarea mea in Grecia cu un cunoscut parinte din Bucuresti, Constantin Galeriu, care a patimit pentru Hristos in inchisorile comuniste.

Parintele Galeriu m-a trimis in Moldova, la Manastirea Sihastria, la parintele Ilie Cleopa. Eu aveam de gind sa merg la manastire pentru a vedea cum e viata in ascultare, ca sa fac un fel de stagiu pregatitor pentru plecarea in ashram. Dar, pentru ca parintele Cleopa combatea cu duritate practicile yoga si datorita tensiunilor pe care le aveam cu fratii de manastire care nu erau de acord cu invataturile yoghine, am plecat repede din manastire.

intorcindu-ma in Bucuresti, am intrat intr-o alta grupare spirituala de factura New Age, Alianta pentru integrare spirituala in Absolut. Aceasta grupare, care amesteca invatatura ortodoxa cu invataturile spiritiste, ii invata pe oameni sa vada aure, ingeri, sa vada asa-zisa lume spirituala. De fapt, nu facea altceva decit sa ii arunce pe membrii ei in bratele inselarii, ale diavolului care poate lua si chipul ingerului bun" in aceasta grupare diavolul lucra cu mult mai multa putere decit la yoga, de fapt mult mai vizibil. Prin practica yoga iti trebuie multi ani ca sa vezi lumea spirituala, aici o puteai vedea pe loc. Chiar daca eu insumi nu am vazut multe lucruri care tin de paranormal, totusi aveam puterea sa ii invat pe altii sa o faca. Le puneam miinile pe cap, ziceam o rugaciune si ei incepeau sa vada"

Am deschis chiar in liceu un fel de curs de dobindire a puterilor paranormale" Ne adunam in sala de festivitati" Mergind intr-o tabara, am invatat mare parte din copiii de acolo sa vada lumea spirituala" Nu aveam de unde sa stiu ca cele vazute se datorau ori autosugestiei ori influentei dracesti. in tabara aceea am vrut sa vad daca pot hipnotiza pe cineva. Am incercat si" am reusit. A fost simplu, mult mai simplu decit ma asteptam"

Unul din momentele care m-au pus pe ginduri a fost intilnirea cu un parinte ieromonah. Cei din grupul new-age-ist m-au convins ca nu are rost sa merg in Grecia ca sa fiu discipol al lui Swami Shivamurti Saraswati, cind in Rominia traia reincarnat Sfintul Ioan Evanghelistul, la o manastire de maici. Am vrut sa merg sa il vad cu ochii mei pe Sfintul Ioan, asa ca am plecat la manastire impreuna cu prietena mea de 24 de ani, cu care faceam Tantra Yoga. Eu aveam aproape 18 ani. Cind ne-am apropiat de gardul manastirii, parintele era acolo, parca ne astepta. Ne-a intrebat: "Voi sunteti yoghini, nu-i asa? Plecati de aici, ratacitilor! Aici e manastire" Ce cautati in acest loc sfint? Auzi, baiat cu fata impreuna la manastire. Pacatosilor, nu va este rusine? Ati mai venit si impreuna... Steineristilor, teozofilor...", a bombanit parintele, intrind in cladirea cu chiliile. Prietena mea citise din scrierile lui Rudolf Steiner si literatura teozofica" Parintelui i se descoperise ce e cu noi" Nu am inteles decit mult mai tirziu de ce ne reprosa ca am venit baiat cu fata la manastire “ se referea la faptul ca noi traiam in pacatul curviei, dar mie nici prin cap nu imi trecea atunci asa ceva".

Am intrat cu fata in biserica, gindindu-ne ca nu ne va scoate afara. Cind a intrat si parintele, ne-a aratat cu degetul si ne-a intrebat: "Credeti in reinÂcarÂnare, nu?" "Da", am raspuns cu voce tare, convins ca trebuie sa apar adevarul in fata crestinilor care nu il cunosc. Ne-a intrebat: "Credeti ca sunt Ioan Evanghelistul, nu?" "Daœ, am rasÂpuns hotarit.

"Afara din biserica, ratacitilor. Aici e Casa Domnului si, daca nu va lepadati de ratacire, nu aveti ce cauta in ea." Nu ma asteptam chiar sa ne goneasca din biserica. Åžtiam insa ca, atit in traditia crestina, cit si in cea orientala, invatatorul incearca uneori rabdarea ucenicului in cele mai neasteptate moduri. Åži eu nu aveam de gind sa cedez. Prietena mea, fiind mai mare ca virsta, s-a simtit mustrata de cuvintele parintelui si i-au dat lacrimile"

Ar fi fost normal ca acela sa fie momentul apropierii mele de Ortodoxie" Fusesem indoctrinat de cei din grup ca parintele ma va supune unui test greu inainte de a ma primi ucenic de taina si credeam ca totul e doar o incercare. Fusesem manipulat, fusesem indoctrinat total" Nu mi-am dat seama ca parintele vorbea serios. M-am intors in Bucuresti, dar dorinta de a-l revedea pe parinte era mare. Dupa o vreme m-am intors la manastire, si parintele iar m-a pus sa aleg intre invatatura Bisericii si invatatura in care crezusem pina atunci, dar nu am vrut sa ma lepad de ratacire" Asa ca de acolo am plecat intr-un pelerinaj la manastirile din Moldova" La Schitul Sihla mi s-a intimplat ceva ciudat. in timp ce stateam in fata chiliei cu o Biblie in mina, a venit la mine un parinte cu par alb si barba alba, cu o fata foarte blinda, care m-a pus sa citesc un pasaj de genul ca ereticii vor fi pedepsiti pentru ratacirea lor. Apoi a plecat. Eu m-am gindit: "Da, ereticii vor fi pedepsiti" Dar de ce mi-a dat mie sa citesc tocmai asta? Oare sunt eu in erezie?..."

Aproape de schitul Sihla e o pestera in care s-a nevoit Sfinta Teodora, o pustnica pe care o hraneau corbii, aducindu-i mincare in ciocurile lor. Am vrut sa stau si sa ma rog o noapte in pestera ei, ca sa ma ajute Dumnezeu sa o iau pe drumul cel bun. Parintele staret mi-a dat binecuvintare" intr-o seara am pornit spre pestera. Pe drum, in padure, se auzeau tot felul de sunete ciudate. imi spusese cineva ca, in urma cu trei ani, un om minca zmeura dintr-un tufis, iar de cealalta parte a tufisului era un urs" Asa ca asteptam sa ajung cit mai repede in pestera, unde credeam ca va fi liniste. Åži asta pentru ca, in timpul zilei, m-am dus de citeva ori acolo sa ma rog si fusese liniste"

Dar nu a fost asa" A fost cea mai groaznica noapte din viata mea" Credeam ca voi putea sta toata noaptea sa spun rugaciunea lui Iisus. Dar ispitele au venit repede. Mai intii au venit liliecii. Erau multi si zburau atit de aproape de mine incit pe fata mea simteam curentul de aer facut de aripile lor. Mi s-a facut scirba si frica, mi-era teama sa nu mi se infiga vreunul in par. Cu un an in urma ma rasesem in cap, sa arat ca un veritabil yoghin, dar parul imi crescuse la loc intre timp... Mi-am pus geaca de piele in cap, ca sa ma apere de lilieci. La un moment dat, m-am gindit ca poate Dumnezeu vrea sa ma pedepseasca pentru pacatele mele si atunci mi-am lasat capul liber, dar liliecii nu s-au atins de mine" Dupa o pauza, alta ispita: pe ghetele mele au inceput sa se suie niste soricei. Senzatia era groaznica" Unii oameni, care au fost la Sihla, mi-au spus ca nu exista in pestera Sfintei Teodora nici lilieci si nici soricei. Eu i-am vazut" Sau, daca ce am vazut era aratare draceasca, era greu de sesizat asta"

imi era din ce in ce mai teama, simteam ca din cauza presiunii psihice innebunesc. Åži mai simteam ca, daca voi adormi, dracul va pune stapinire pe mine. O senzatie greu de explicat in cuvinte" imi picuram ceara pe palma, pe diferite locuri, ca de la micile arsuri sa ramin treaz, sa nu adorm" Ma tot rugam: "Doamne, pentru binecuvintarea parintelui staret, miluieste-ma! Doamne, pentru puterea ascultarii, miluieste-ma"" Nu am putut sa spun aproape deloc rugaciunea lui Iisus, am citit toata noaptea dintr-o carte de rugaciuni, pe care cind o terminam, o luam de la inceput"

Dar adevarata ispita a fost alta. La un moment dat am auzit cum, in intrarea ingusta in pestera, un animal mare face trei pasi. Primul pas mi-a atras atentia, pe al doilea l-am auzit clar si pe al treilea la fel. Erau pasii unui animal mare. Nu putea fi decit ursul. M-am gindit: "Sa ies pe linga urs, nu am loc. Daca ma bat cu ursul, nu am nici o sansa sa il inving. Mai bine sa mor in rugaciune."

Eram convins ca o sa mor atunci. M-am rugat, m-am tot rugat, fara sa am curajul sa ma intorc sa vad ursul" Vazind insa ca din spatele meu nu se mai auzea nici un zgomot, m-am intors cu fata spre iesirea din pestera. Nu era nici un animal" Fusese o ispita draceasca, care ma ingrozise tare" Poate ca in pestera aceea or fi lilieci sau soareci, dar ursul nu intrase sigur. Pentru ca nu avea cum sa iasa fara sa faca zgomot, intrarea fiind foarte ingusta. Cine a fost acolo isi da seama usor ca nu avea cum sa iasa un urs fara sa faca la fel de mult zgomot ca atunci cind intrase"

Dumnezeu a vazut insa ca nu intrasem acolo ca sa ma laud apoi cu nevointele mele, ci intrasem ca sa il rog cu disperare sa imi arate care e calea cea buna. imi era frica ca nici Ortodoxia nu e adevarul si ca urma sa plec mai apoi in alta grupare spirituala. Dar preferam sa mor decit sa trec de la o ratacire la alta. Ma rugam: "Doamne, mai bine sa mor decit sa traiesc departe de Tine si sa ii invat pe altii sa mearga pe cai ratacite""

Dupa noaptea petrecuta in pestera, in noaptea urmatoare am avut un vis care mi-a schimbat viata. Am visam cum cautam intr-o carte cu canoane pentru pacate ce canon ar trebui sa fac pentru pacatele mele. Åži, in timp ce visam, dar fara nici o legatura cu visul, am auzit o voce clara, puternica, o voce care m-a sculat din somn: "Canon: sa ii inveti pe cei din afara filosofia Sfintilor Parinti".

M-am sculat brusc, neintelegind de ce canonul respectiv “ pe care il simtisem ca fiind un mesaj dumnezeiesc “ nu imi ceruse sa ii invat pe oameni teologia, ci filosofia Sfintilor Parinti. Un duhovnic mi-a explicat ca Dumnezeu a rinduit asa ca sa fiu sigur ca nu era o simpla autosugestie. Pe vremea aceea nu stiam ca filosofia Sfintilor Parinti e tocmai teologia, vorbirea cu si despre Dumnezeu"

Vocea aceea dumnezeiasca mi-a schimbat viata. M-am intors la parintele care ma gonise de doua ori si i-am spus ca vreau sa pornesc pe drumul Bisericii. M-am prega[cenzurat] de spovedanie “ am scris sapte pagini mari de pacate “ si m-am spovedit" Am simtit cum viata mea s-a schimbat, cum sufletul s-a curatit" Desi nu eram vrednic, parintele mi-a spus sa ma impartasesc cu Sfintele Taine"

Din clipa aceea am renuntat la credinta in reincarnare, la practicile yoga, la desfriul sexual" Mi-a fost greu, uneori foarte greu, dar L-am simtit pe Hristos aproape" Cind va spun aceste cuvinte, cind ma gindesc la trecutul meu, mi se pare ca va spun o poveste despre altcineva. imi e greu sa imi aduc aminte ca am fost yoghin. Cu adevarat, pocainta curata mintea si spala sufletul.

Cind, dupa citiva ani, m-am casatorit, am avut senzatia ca m-am casatorit fecior, ca nu mai cunoscusem nici o femeie si ca sotia mea era prima careia m-am daruit" De fapt, viata de pacat nu seamana deloc cu viata de familie. Parca ar fi doua lucruri diferite, desi in exterior seamana.

Ce a urmat dupa prima spovedanie? Am pornit pe calea Bisericii, am facut Facultatea de Teologie ortodoxa si apoi un master in Sectologie si ecumenism, care a avut ca tema tocmai ratacirile Miscarii New Age. Cind eram in liceu am cunoscut un parinte cu viata sfinta “ acum se string marturii pentru publicarea vietii si minunilor lui. El mi-a spus ca voi scrie multe multe carti de folos duhovnicesc" Dupa ce am scris primele carti “ acum sunt peste douazeci “ un crestin mi-a spus atunci cind ne-am vazut la o manastire: "Åžtii, parintele mi-a spus ca vei scrie multe carti inca de cind erai in liceu. Acum vad ca se implinesc cuvintele sale""

Am inceput sa scriu pentru a-i convinge pe cei care stau departe de Biserica ca stau departe de Adevar, de frumos, de implinire. Primele carti au fost impotriva ratacirilor, impotriva horoscopului, a credintei in reincarnare, a evangheliilor gnostice. Jurnalul convertirii “ De la zeita mortii la imparatul vietii descrie convertirea mea la Ortodoxie" Una din ultimele mele carti, Evanghelia versus Iuda, combate nu doar evanghelia gnostica pusa pe seama apostolului Iuda, ci si cugetul lui Iuda in teologia, iconografia si literatura contemporana. Mi-am dat seama ca nu e de ajuns sa scriu pentru cei amagiti de ratacire. Åži cei care sunt ortodocsi, dar duc o viata crestina caldicica, au nevoie de ajutor Am scris carti pentru tineri, Cartea nuntii “ Cum sa imi intemeiez o familie, Tinerii si sexualitatea “ despre modul in care sunt pervertite mintile tinerilor de azi de patima desfriului" Am scris si pentru oameni adulti, despre infruntarea necazurilor si a bolii, am scris comentarii la Pateric"

Sunt foarte constient de riscul la care ma expun. in Ortodoxie nu tinerii trebuie sa vorbeasca, ci batrinii, cei care au o experienta duhovniceasca solida" Eu scriu pentru ca asa am primit ascultare de la duhovnic. imi spunea duhovnicul chiar ca ii pare rau ca nu am patru miini, sa scriu mai mult. Åži mi-a mai spus ca eu asa ma voi mintui, scriind" Cind am venit in Grecia la doctorat, prima intrebare pe care am pus-o unui duhovnic a fost: "e oare firesc sa scriu atit de mult, cita vreme dintii mei sunt de lapte, doar pentru ca asa am ascultare de la duhovnic?" Åži parintele mi-a raspuns: "daca duhovnicul se roaga pentru tine, daca te tine prin rugaciunile sale, totul e bine. Fa ascultare si totul va fi bine""

Am avut un moment de indoiala, daca e bine sau nu sa merg pe calea ascultarii. Am fost chiar ispitit sa imi parasesc duhovnicul, pentru ca mi se parea ca nu imi da cele mai bune indrumari. Åži atunci am avut un vis. Am visat ca eram intr-o biserica in care se aflau moastele intregi ale Sfintului Nectarie. Duhovnicul meu se ruga de o parte a raclei, iar eu stateam de cealalta parte. Sfintul a inceput sa se miste in racla" Atunci i-am cerut sa ma binecuvinteze. Sfintul avea o cruce mare de metal in mina si a inceput sa imi faca cruci pe cap, spunind: "Fii binecuvintat, fii binecuvintat"" Cind m-am trezit, imi era teama ca nu cumva visul sa fi fost de la diavol. Seara mi-am sunat duhovnicul pe telefonul mobil. I-am spus: "Parinte, stiti ca nu cred in vise." Åži i-am povestit visul, dupa care l-am intrebat: "A fost visul de la diavol, de la fire sau de la Dumnezeu?" "Cum sa fie de la diavol, cind eu m-am rugat astazi dimineata pentru tine la moastele Sfintului Nectarie? Sunt in Grecia, nu stiai?" Nu, nu-mi trecea prin cap" Credeam ca il sunasem pe mobil in Rominia, dar isi activase roaming-ul si vorbisem cu el in Grecia" I-am povestit totul unui parinte cu viata sfinta de la o manastire, care mi-a zis: "Nu putea sa iti spuna duhovnicul clar ca visul a fost de la Dumnezeu, ca sa nu se mindreasca ca l-ai vazut linga racla sfintului. A fost un vis de la Dumnezeu, Sfintul Nectarie vrea sa te incurajeze sa mergi inainte pe drumul marturisirii lui Hristos""

Visul acesta a fost incurajarea de care aveam nevoie ca sa merg inainte. Drumul e greu, ispitele sunt mari, dar am nadejde ca Hristos ma va ajuta sa merg inainte"

Viata in Hristos a fost de o frumusete extraordinara" Cel mai mare lucru e ca am cunoscut Adevarul si ca am cunoscut ca Adevarul este iubire" in Biserica am invatat sa iubesc. Iubirea crestina e calda, nu e ca iubirea yoghina, rece si superficiala" Am descoperit frumusetea familiei, care este cu adevarat o comoara. Alaturi de sotia si de cei trei copii pe care ii am traiesc cu impresia clara ca ma aflu intr-un vis frumos" Mi se pare ca despre familia crestina se vorbeste si se scrie foarte putin. Cind m-am casatorit, am facut oarecum un pariu, crezind ca va fi frumos. Viata de familie a fost mult mai grea decit ma asteptam, dar si mult mai frumoasa"

Dau aceasta marturie pentru ca unii dintre cei care au practicat yoga au ramas cu mari probleme de comunicare, au ramas inadaptati social, desi au intrat in Biserica. Au pastrat un comportament yoghin, chiar daca au incercat sa primeasca invataturile crestine"

Va marturisesc ca nu incetez sa ma bucur ca sunt ortodox" Au trecut ani in care imi era teama: oare nu ma voi plictisi? Oare viata crestina nu va deveni banala pentru mine? Åži am descoperit ca viata in comuniune cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu sfintii si cu cuviosii Bisericii nu poate fi plictisitoare.

Cred, dimpotriva, ca viata crestina e cea mai palpitanta viata. Trebuie sa fii cu adevarat un erou ca sa traiesti crestineste in aceasta lume iubitoare de pacate si de erezii.

Scopul cuvintului meu a fost de a va convinge sa intindeti o mina spre cei aflati departe de Biserica. Dupa unele conferinte se string fonduri ori pentru saraci, ori pentru misiunile crestine din tarile africane, ori pentru cine stie ce activitati de asistenta sociala.

Eu nu am sa trimit acum prin sala o cutie in care sa se puna bani, ci o cutie in care sa puneti o bucatica din inimile voastre. Sa va dati seama ca linga voi sunt atitia si atitia oameni inselati de diferite religii si grupari sectare, pe care voi ii puteti ajuta prin pilda vietii voastre crestine.

Ceilalti s-au plictisit de predici crestine fara acoperire. Ceilalti au nevoie de exemplele voastre vii. Vor sa vada in voi icoane vii ale lui Hristos.

Nu incercati sa aduceti pe nimeni cu forta la Hristos. Ci cuceriti-i cu iubirea crestina. Nimeni nu rezista la iubire. Lumea de azi cauta dragoste si o cauta gresit. Åži gaseste doar iubiri mincinoase.

Dati-le iubirea adevarata, iubirea jertfelnica, si ii veti schimba. Azi cei care erau hotariti sa nu se schimbe niciodata vor porni, incet-incet, pe drumul convertirii.

Da, acum am dat drumul, prin sala, unei cutii, acestei cutii nevazute, in care nu trebuie pusi bani, ci trebuie pus ceva si mai de pret, repet, o bucatica din inimile voastre. Aveti puterea sa faceti aceasta donatie?

M-as bucura mult. Dumnezeu sa va dea spor in toata lucrarea cea buna. Amin.

Comments

Comentariu nou

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."