|
 Mă numesc Maria – Anca. Rostit întreg nu sună tocmai bine. Familia a dorit să îmi spună simplu Anca, dar primul prenume a fost impus de naşa care se numea Maria. Părinţii mei încercaseră să o evite şi să mă boteze altcineva, dar Dumnezeu a scos-o în calea tatălui meu atunci când se ducea să mă declare în vederea obţinerii certificatului de naştere. Privind retrospectiv îmi dau seama că a fost providenţial acest nume, întrucât Preacurata Fecioara Maria a fost şi este totdeauna lângă mine şi familia mea, mi-a ascultat rugăciunile cele bune şi m-a ferit de răul ce putea să mi se întâmple datorită acţiunilor mele.
Cel mai mare ajutor din partea Maicii Domnului este că m-a trezit din ignoranţa în care vieţuiam (a trăi este un cuvânt cu înţelesuri prea profunde ca să îl pot folosi), ignoranţă manifestată prin lipsa oricărei lecturi duhovniceşti, trăind astfel într-o mare bâjbâială, cu sfaturi preluate aleator şi în “interesul” unei vieţi de care mă bucuram, dar fiind aproape oarbă sufleteşte.
În anul 2003 împreună cu soţul meu am hotărât să mergem în pelerinaj la Iaşi la sărbătoarea Cuvioasei Parascheva. Totul ne-a fost potrivnic, culminând cu faptul că maşina s-a stricat chiar în seara dinaintea plecării. Cei apropiaţi ne-au sfătuit să renunţăm, mai ales că problemele erau la alimentarea cu benzină, care se scurgea. M-am rugat Maicii Domnului să ne ajute şi aşa dimineaţa am mers la service unde mecanicul a reuşit să rezolve problema şi cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns seara la Iaşi şi ne-am închinat la moaştele Sfintei noastre dragi. Cu această ocazie am vizitat şi mânăstirile din nordul Moldovei. La mânăstirea Bistriţa am primit în dar de la un părinte călugăr volumul trei din opera părintelui Cleopa Ilie Mânca-v-ar raiul care a fost pentru mine o revelaţie. Intrasem în atâtea biserici şi mânăstiri şi niciodată nu mă preocupase să cumpăr o carte duhovnicească! După lecturarea acestei cărţi a început să mă preocupe citirea cărţilor cu profil duhovnicesc şi aşa l-am descoperit pe al doilea salvator al nostru, părintele Arsenie Boca. Cartea mea de suflet, pe care o citesc şi o recitesc de câte ori simt nevoia şi pe care o recomand tuturor tinerilor, căsătoriţi sau nu, este Ridicarea căsătoriei la înălţimea de taină. Dacă aş fi citit această carte mai de mult aş fi putut evita multe păcate pe care le-am făcut în viaţa de familie, dar mulţumesc Maicii Domnului că m-a trezit. Toate scrierile părintelui Arsenie Boca sunt cutremurătoare prin adevărul de credinţă ce izvorăşte din ele.
Am simţit şi simt protecţia Preacuratei Fecioare Maria în toate: de la simplul fapt că am văzut obstacolul înainte şi nu m-am împiedicat pe stradă, că îmi ajută copiii atunci când cad să nu să lovească prea tare, până la ajutorul pe care l-am primit la prima naştere, când după ore de chin fetiţa mea s-a născut vânătă, fără să ţipe, primind un scor Apgar 6. Maica noastră m-a întărit pe mine şi a salvat-o pe fetiţa mea de la probleme ce ar fi putut să apară în mod normal.
Ajutorul Maicii Domnului, al Cuvioasei Parascheva, Mucenitei Filoftea, al Sfântului Antonie cel Mare ca mijlocitori către Bunul Dumnezeu l-am simţit ori de câte ori am avut nevoie şi le-am cerut sprijinul. L-au ajutat pe tatăl meu la vreme de boală, să reziste infarctului, operaţiei pe inimă, acestei boli cardiace ereditare îmbinată cu foarte multă muncă fizică făcută pentru a ajuta pe cei din jurul său. Pentru mijlocirile sfinţilor invocaţi mai sus Dumnezeu s-a milostivit şi în ciuda bolii, l-a ţinut alături de noi în momentele cele mai importante din viaţa mea şi a fratelui meu: căsătorie, naşterea şi botezul copiilor noştri. Internat fiind în spital mi-a spus cu bucurie că va merge la mânăstirea Radu Vodă să se închine sfântului Nectarie Taumaturgul, dar a ajuns Sfântul la el prin uleiul sfinţit ce arde la candela din mânăstire, iar după ce a fost uns, a doua zi, a plecat la Domnul. Am nădejdea că şi Sfântul Nectarie se roagă alături de ceilalţi sfinţi ajutători ai tatălui meu la iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului său.
Sfântul Nectarie a apărut în viaţa noastră în anul 2004 când am primit de la o colegă de serviciu o carte cu minunile sfântului. Am fost foarte impresionată ulterior, când am citit cartea despre viaţa sfântului, de răbdarea, sacrificiul şi înţelepciunea monahului şi profesorului Nectarie. O icoană a sfântului ne-a îmbogăţit apoi sufletul prin prezenţa ei în casa noastră. Ajutorul cel mare l-am primit de la sfântul Nectarie în timpul celei de-a doua sarcini. La penultimul control, medicul m-a programat pentru operaţia de cezariană întrucât fătul nu era în poziţia optimă pentru o naştere normală. Vestea m-a îngrijorat deoarece nu îmi pusesem problema unei naşteri prin cezariană, voiam o naştere normală, aşa cum este lăsat de la Dumnezeu. M-am rugat cu ardoare la Maica Domnului, la Sfântul Nectarie al cărui acatist l-am citit, dar şi la Cuvioasa Parascheva, Muceniţa Filofteea, Sfântul Spiridon, Sfântul Ioan Gură de Aur şi la toţi sfinţii şi am primit ajutorul. Cu două zile înainte de programata cezariană, fătul s-a aşezat în poziţia corespunzătoare unei naşteri normale, ceea ce s-a întâmplat câteva zile mai târziu.
Sfântul Nectarie a fost ajutător în problemele de sănătate ale fetelor noastre. La câteva luni de la naştere, fetiţei celei mici i s-a umflat sânul stâng. Poate că teama nu ar fi fost atât de mare, dacă nu ar fi fost şi vânătă în locul respectiv. Fiind în provincie, am fost trimisă la specialist, la Bucureşti, şi cu ajutorul sfântului la moaştele căruia ne-am închinat, am primit asigurarea că până într-un an se va resorbi, ceea ce s-a întâmplat mult mai curând.
Tot prin mijlocirea Sfântului Nectarie şi a Măicuţei Preacurate ne-am mutat de curând relativ aproape de mânăstirea Radu Vodă şi de câte ori simţim nevoia mergem să ne rugăm aici. Uleiul de la candela ce arde lângă părticica din moaştele Sfântului de la Mânăstirea Radu Vodă cu care ne ungem pe frunte şi citirea acatistului, acasă sau la mânăstire, sunt medicamentele care ne înţelepţesc pe noi şi pe doctorii cărora le-am cerut sfatul când s-au mai îmbolnăvit fetele sau când noi am dus lipsă de răbdare. Eu mă rog să ne dăruiască şi nouă, dar mai ales fetelor noastre răbdarea, înţelepciunea şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în viaţa sa.
Am căpătat credinţa că a dărui o icoană sau o carte cu caracter duhovnicesc este mult mai folositor, pentru cel ce primeşte, dar şi pentru cel ce dăruieşte, decât lucrurile utile trupului. Mai devreme sau mai tărziu poate constitui fundamentul unui început pe calea cea dreaptă.
Credinţa mea este că în fiecare clipă un sfânt mijloceşte pentru noi la Bunul Dumnezeu, îmi pare rău că nu pot menţiona pe toţi sfinţii care ne-au ajutat şi ne ajută în fiecare clipă şi mă simt vinovată de acest lucru.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Trimis de Maria - Anca S.
Subiecte cu tema asemanatoare:
|
